De ce rezoluțiile de Anul Nou eșuează

De ce rezoluțiile de Anul Nou eșuează

...și cum să îți atingi obiectivele

În fiecare an, milioane de oameni își setează rezoluții de Anul Nou, cu gândul că vor reuși să își schimbe viața în bine. Cu toții ne dorim să fim mai sănătoși, să avem mai mulți bani și să ne concentrăm mai mult pe dezvoltarea personală. Cu toate acestea, mulți dintre noi am renunțat să ne mai punem rezoluții. Asta pentru că nu am ajuns prea departe cu ele. Facem ce facem și cumva nu reușim să le urmăm. Oare de ce?

Știai că:

25% dintre oameni renunță la rezoluțiile lor după doar o săptămână. Conform unui articol publicat de Forbes, aproximativ 25% dintre persoane abandonează rezoluțiile de Anul Nou după doar o săptămână.

60% le abandonează în primele 6 luni. Același articol din Forbes menționează că, în general, doar 8% dintre oameni își duc la îndeplinire rezoluțiile de Anul Nou, ceea ce sugerează că majoritatea, adică peste 60%, le abandonează în decursul anului.

Cei care își stabilesc rezoluțiile de Anul Nou au șanse de 10 ori mai mari să își schimbe comportamentul în comparație cu cei care nu își pun rezoluții  a demonstrat un studiu publicat în Journal of Clinical Psychology.

Psihologia din spatele rezoluțiilor de la începutul anului

Acum că știm că nu suntem noi de vină, ci că este vorba mai degrabă de un sistem care nu funcționează, hai să vedem de ce se întâmplă asta.

S-ar putea ca obiectivele tale să fie prea ambițioase.

Dacă nu faci mișcare în mod constant, așteptarea de a alerga 5 km zilnic este nesustenabilă și poate duce la suprasolicitare și dureri musculare. Dacă ajungi în punctul ăsta e puțin probabil să îți găsești curajul să mai alergi din nou.

Cercetările au arătat că obiectivele nerealiste pot reduce voința și pot duce la eșec. Asigură-te că obiectivele tale sunt realiste pentru tine. Rezoluțiile au șanse mai mari să fie respectate atunci când sunt legate de identitatea noastră, iar mentalitatea noastră se va schimba treptat împreună cu ele. De exemplu, spune-ți „sunt un alergător” în loc de „trebuie să alerg mai mult”.

Este posibil ca obiectivele tale să fie prea generale

„Mănâncă mai sănătos!” sau „Fă mai mult sport!” sunt obiective mult prea vagi pentru a putea fi urmate cu succes. Este de ajutor să stabilești ținte măsurabile și specifice, iar tehnologia AI te poate ajuta în acest sens. Există numeroase platforme AI disponibile astăzi, în care poți scrie obiectivul tău general, parametrii și cerințele, iar aceasta poate crea un plan zilnic sau săptămânal de urmat.

S-ar putea să nu te răsplătești suficient

Într-o societate care ne oferă „doze instantanee de dopamină,” este important să planifici cum vei recompensa realizările pe termen scurt. Nu poți aștepta ca obiectivele să se îndeplineacsă și să sărbătorești apoi reușita. Unele obiective, precum pierderea în greutate sau economisirea banilor, durează mai mult, iar efectele lor pozitive sunt mai greu de observat imediat. Introdu recompense mici în obiectivele tale împărtășind rezoluțiile cu prietenii, alăturându-te unui grup de sprijin sau urmărindu-ți progresul într-o aplicație. Responsabilitatea crește probabilitatea de a-ți respecta angajamentele, iar monitorizarea progresului îmbunătățește atingerea obiectivelor.

Poate că obiceiurile tale actuale împiedică schimbarea

Comportamentele adânc înrădăcinate, cum ar fi fumatul, pot fi dificil de schimbat dacă fac parte din rutina ta zilnică. Privind imaginea de ansamblu a stilului tău de viață poți anticipa obstacolele și poți lua în considerare soluțiile potrivite.

Șase perspective bazate pe psihologie pentru a-ți crea și respecta rezoluțiile

1. Întreabă, nu afirma.

Un studiu recent publicat în Journal of Consumer Psychology a examinat „efectul comportamental al întrebării” aplicat la rezoluțiile de Anul Nou. Cercetătorii au descoperit că oamenii care își formulează dorințele sub formă de întrebare - de exemplu, „Vei începe să meditezi?” sau „Vei alerga în fiecare dimineață?” - sunt cu 14% mai predispuși să respecte acel comportament.

Pentru a aplica acest principiu, scrie-ți rezoluțiile sub formă de întrebare sau lasă un post-it cu întrebarea despre obiceiul dorit pe frigider sau oglinda din baie. 

2. Analizează posibilele obstacole.

Mulți dintre noi suntem buni la a ne imagina cum ne dorim să ne îmbunătățim, dar mai puțin buni la a anticipa obstacolele pe care le vom întâlni. Potrivit psihologului Gabrielle Oettingen de la Universitatea din New York, „contrastarea mentală” poate ajuta la atingerea obiectivelor.

Această tehnică presupune să compari rezultatul dorit cu provocările actuale și viitoare. În acest fel, poți identifica ce te-ar putea împiedica să îți atingi obiectivele.

3. Motivează-te intrinsec.

De ce vrei să adopți sau să renunți la un obicei? Este esențial să te asiguri că o faci din motive corecte. Un studiu publicat în Journal of Clinical Psychology arată că unul dintre cei mai buni indicatori ai succesului este motivația.

„Motivația internă, cum ar fi dorința de a te simți mai bine sau de a avea mai multă energie, sunt cele mai sustenabile, pentru că se aliniază cu valorile și scopurile personale”, spune Emily Mailey, profesor asistent la Kansas State University.

4. Creează rezoluții realiste.

Rezoluțiile prea ambițioase, cum ar fi pierderea a 50 kg sau alergatul zilnic, pot duce la eșec. Planurile moderate și realiste sunt mai eficiente. Împarte obiectivele mari în etape mai mici și realizabile, de exemplu, mersul la sală de trei ori pe săptămână în loc de șase.

„Obiectivele mici, realizabile, ajută la crearea încrederii și a unui sentiment de progres”, explică psihologul Lynn Bufka.

5. Păstrează-ți rezoluțiile pentru tine.

Un studiu din 2009 publicat în Psychological Science arată că oamenii care își anunță rezoluțiile în fața prietenilor și familiei au mai puține șanse să le respecte. Aprobarea celorlalți poate crea un „sentiment prematur de împlinire,” ceea ce reduce motivația.

6. Programează activitățile în calendar.

Pentru ca un obicei să devină automat, rezervă un interval specific pentru activitate. Un studiu din Health Psychology arată că oamenii care își fac un plan concret pentru momentul și locul în care vor adopta un obicei, cum ar fi folosirea aței dentare, sunt mai predispuși să îl respecte.

Ține cont că așteptările prea rigide pot duce la abandonarea obiectivelor la primul "eșec". Nu eticheta progresul, mai degrabă orientează-te înspre întrebări. Ele vor muta accentul spre soluții nu spre sentimentul de vină sau eșec. "Ce nu mi-a reușit?" "Ce pot face diferit data viitoare?" "Ce am învățat din această situație?" 

IMPORTANT DE REȚINUT: obiectivele scrise funcționează! Dr. Gail Matthews, profesor de psihologie la Dominican University din California, a demonstrat într-un studiu că oamenii care își scriu obiectivele pe hârtie au cu 42% mai multe șanse să le atingă.

De ce să îți scrii obiectivele pe hârtie?

  1. Te ajută să obții claritate: Te forțează să definești exact ce dorești.
  2. Sunt o sursă de motivație pentru acțiune: Când le scrii și le revizuiești constant, simți impulsul de a acționa.
  3. Sunt ca o busolă pentru oportunități: Scrierea obiectivelor te ajută să distingi oportunitățile reale de distrageri.
  4. Identifici mai ușor posibilele obstacole: Obiectivele scrise îți amintesc de obiectivele tale și te mențin pe drum spre îndeplinirea lor, chiar și atunci când apar obstacole în calea ta.
  5. Țin evidența progresului: Scrierea obiectivelor îți permite să vizualizezi pașii parcurși și să îți sărbătorești realizările.

    Un an organizat începe cu un plan bine gândit.

    Citește AICI cum să îți faci un plan care să te ducă mai aproape de obiectivele dorite.

    ***

    Îți doresc un an nou în armonie cu tine, blând și darnic, cu provocări interesante și decizii inspirate. Să îți fie alături toți oamenii dragi și să îți faci timp să te bucuri de ei.

    Și lasă garda jos, măcar câteodată. Râzi cu poftă, îmbrățișează cu căldură, zâmbește fără motiv, joacă-te și puneți dorințe așa cum o făceai când erai copil.

    La cât mai multe visuri împlinite 🤍

    Te îmbrățișez cu căldură,
    LC

     

     

    SURSE:

    Journal of Clinical Psychology (Vol. 58, No. 4), Aprilie 2002 

    Baumeister, R. F., & Heatherton, T. F. (1996). Self-regulation failure: An overview. Psychological Inquiry, 7 (1), 1-15.

    Dweck, C. S. (2006). Mindset: The New Psychology of Success. Random House

    Harkin, B, Webb, T,L, Chang, B,P, Prestwich, A, Conner, M, Kellar, I, Benn, Y, Sheeran, P. (2016) Does monitoring goal progress promote goal attainment? A meta-analysis of the experimental evidence. Psychological Bulletin. 142(2):198-229. doi: 10.1037/bul0000025. Epub 2015 Oct 19. PMID: 26479070

    Înapoi la blog